👉 Minusurile sistemului financiar bazat pe bani fara acoperire. 💰


Acest articol face parte dintr-un curs oferit complet gratuit pentru o scurta perioada de timp. Te ajuta sa intelegi bitcoin de la zero, intr-un mod accesibil. Recomand sa fie parcurs integral, partea practica, primele 3 articole, si partea teoretica, articolele 4-9, cu urmatorul cuprins:

  1. Cumpara Bitcoin simplu
  2. Portofel Bitcoin – Wallet – ghid de folosire
  3. Cum faci bani din Bitcoin?
  4. Ce este Bitcoin si cum functioneaza?
  5. De ce sunt Bitcoin bani mai buni?
  6. Minusurile sistemului financiar de azi
  7. Bitcoin – solutie pentru problemele economice
  8. Demontam criticile aduse Bitcoin
  9. Pretul Bitcoin, previziuni de pret si concluzii

6. Minusurile sistemului financiar bazat pe bani fara acoperire

Am discutat despre banii grei, acele bunuri care au fost alese in timp de oameni ca si bani, tocmai datorita proprietatilor pe care le au. Am vazut cum bitcoin este superior chiar si aurului in multe din aceste proprietati. Astazi folosim un altfel de bani, bani usori, facuti din hartie sau plastic, fara nici un fel de acoperire (bani FIAT). In capitolul acesta vom examina cum si cand s-a ajuns aici, cine gestioneaza acesti bani, care sunt problemele si riscurile sistemului actual.

Bani fara acoperire (fiat money)

Metalele pretioase, folosite in trecut ca si bani, au niste limitari in folosirea in viata de zi cu zi. Ele sunt mai greu de verificat, nu sunt simplu de transportat, si apar probleme la impartirea in unitati mai mici. Pentru usurinta s-a trecut la bancnote (bani reprezentativi), care reprezentau o anumita cantitate de metal pretios si puteau fi oricand schimbate cu aceasta cantitate fixa (asa numitul standard al aurului) cand banii aveau acoperire cu aurul detinut in banci. Acest lucru era scris pe bancnota (vezi stanga si jos)

dolari care puteau fi schimbati in aur (standardul de aur)
dolari care puteau fi schimbati in aur (standardul de aur)

Dupa cum se poate vedea, acesti bani au mentionate pe ei „in gold coin payable to the bearer on demand” adica „platibil detinatorului in moneda de aur, la cerere” si era certificat de aur, „mijloc legal de plata a tuturor debutelor si taxelor, publice si private”. Mentiunile au disparut de pe dolarii de azi, pentru ca ei nu mai au acoperire in aur, ca inainte.

dolar fiat fara acoperire
dolar fiat fara acoperire

Renuntarea la acest standard s-a intamplat in 1971, si a fost anuntata de presedintele Statelor Unite Richard Nixon ca o masura temporara (care tine si astazi). Exista un citat celebru a lui Milton Friedman: „Nu exista nimic atat de permanent ca un program guvernamental temporar”. Astfel s-a ajuns la FIAT money, bani fara acoperire, bazati numai pe promisiunea guvernului, bani care pot fi emisi dupa bunul plac al bancilor centrale/guvernelor prin „politici monetare”.

Pentru ca au renuntat la standardul de aur, bancile centrale isi permit sa printeze bani, pe care ii produc sub forma fizica (bancnote) sau digitala (cifre in conturi) pe care apoi ii introduc in piata sub diferite forme, de regula prin bancile comerciale, cumparare de obligatiuni, dar si alte bunuri. Am vorbit mai sus despre SUA pentru ca deciziile luate in legatura cu dolarul influenteaza toate tarile (dolarul american avand suprematia mondiala, majoritatea tranzactiilor efectuandu-se in dolari) dar acelasi lucru este valabil si pentru EURO si pentru RON.

„numerarul în circulaţie a crescut la 77,5 miliarde de lei […] În martie 2020 s-a înregistrat cel mai ridicat nivel al numerarului din circulaţie din istorie.

din articolul despre actiunile BNR, inclusiv printare de bani din Ziarul Financiar

Acest lucru poate fi o surpriza pentru multi, majoritatea oamenilor crezand ca si azi, banii (indiferent ca vorbim despre dolari euro sau lei) au acoperire in aur. Nu numai ca nu au, adica nu pot fi schimbati pe aur, dar rezervele de aur sunt mult mai mici. Banca nationala are circa 100 tone de aur, care astazi valoreza aproximativ 25 miliarde, cu mult mai putin decat numerarul in circulatie, care am vazut mai sus ca este la 77,5 miliarde.

si BNR imprima bani fara acoperire
si BNR imprima bani fara acoperire

Aceasta crestere a masei monetara a luat proportii uriase, peste tot in lume, odata cu problemele economice aparute in urma restrictiilor legate de coronavirus, conducatori importanti ai planetei vorbind nu doar o data despre bani nelimitati. Mai multe despre asta aici, aici si aici (articole in engleza de pe Forbes, Politico.eu si Reuters)

Inflatie si hiperinflatie

De ce este asta important pentru Bitcoin? Pentru ca suntem saraciti prin devalorizarea banilor. Asa cum au patit-o cei de pe Yap Island care au ramas cu niste pietre fara valoare, asa cum au patit-o soldatii de pe vremea lui Nero din exemplele din capitolul anterior. Cresterea fara limite a banilor din circulatie, care nu are legatura cu cresterea productiei sau economiei, duce inevitabil la devalorizarea lor. Este o diluare a puterii de cumparare a fiecarui ban din comunitate, prin crearea de mai multi bani.

E usor de inteles, daca simplificam. Sa presupunem ca intr-o comunitate este folosita sarea ca si bani. Un kg de sare poate fi schimbat pe mancare pentru o luna. Zece kilograme pot fi schimbate pe un cal. 100 kilograme pe o bucata de pamant. Ce se intampla in ziua in care oamenii descopera ca daca sapi oriunde la 2 m sub pamant dai de sare? Ce mai poate cumpara un kg de sare, zece sau 100? Nimic! La fel introducerea de bani in circulatie, fara limita, duce la inflatie, scaderea puterii de cumparare a acelei monede, sau cresterea preturilor exprimat in moneda respectiva.

Chiar si fara printarea excesiva, exista o inflatie acceptata, in general de 3% pe an, care a facut ca dolarul, euro sau leul sa poata cumpara din ce in ce mai putin, in timp. Efectul este castigul pe care il au bancile si guvernul, pe spinarea cetatenilor. Inflatia este doar o forma ascunsa de taxare pentru ca banii pe care ii detine sau produce populatia au o putere de cumparare din ce in ce mai mica, invariabil. Este tot o forma de debasement, similara cu cea folosita de Nero prin utilizarea a din ce in ce mai putin argint in producerea monezilor.

In graficul de mai jos se vede cum a scazut puterea de cumparare a dolarului american din 1971 pana in 2018, pierzand 84% din valoarea initiala. In acelasi timp, masa monetara (linia rosie) a crescut de peste 30 de ori. Se vede clar ca exista o legatura si putem trage concluzia ca inflatia, scaderea puterii de cumparare e o consecinta directa a crearii de bani fara acoperire.

crearea de bani fara acoperire inseamna inflatie
crearea de bani fara acoperire inseamna inflatie

Nu intamplator vedem in filme vechi reclame la coca cola cu 5 centi sau hamburger cu 25 centi. Asta inseamna ca azi e scazut dolarul care acum poate cumpara mai putin. Cresterea pretului este un efect al devalorizarii monedei. Noi folosim dolarul pentru a masura preturile, dar din cauza ca el scade prin inflatie, dolarul este o unealta de masurare proasta, care creeaza un climat neprielnic pentru planuri pe termen lung. Este ca si cum am incerca sa masuram lungimea unui obiect cu o rigla a carei dimensiuni scade.

hamburger la 25 centi
hamburger la 25 centi
pretul coca cola in centi
pretul coca cola 5 centi

Sangerarea lenta a puterii de cumparare prin aceasta rata acceptata a inflatiei, de 3% pe an va fi cu mult depasita din cauza printarii excesive in urma „masurilor” de stimulare a economiei luate in 2020 in urma crizei medicale. Diverse monede ale lumii experimenteaza deja inflatia intr-un ritm accelerat, Turcia, Brazilia, Argentina, ca sa enumeram cateva. Si asta fara sa vorbim despre tari precum Venezuela sau Zimbabue unde cumperi mancare pt o zi cu sacose de bani.

Atatia bani bolivari sunt necersari pentru a cumpara un pui in Venezuela. Sursa: The Guardian

Hiperinflatia s-a intamplat de multe ori in ultimul secol si a afectat si tari vestice. In Germania a avut loc dupa al doilea razboi mondial iar marca germana s-a devalorizat de la 90 marci pe dolar in prima jumatate a lui 1921 la peste 4 trilioane de marci pe dolar in 1923. Desi asta e un scenariu extrem, iata cateva semne care ne pot prezice hiperinflatia (suna cunoscut, nu?):

„O scadere brusca a veniturilor din taxe cuplata cu o nevoie de a mentine cheltuielile guvernamentale, impreuna cu imposibilitatea sau lipsa dorintei de a se imprumuta, pot duce o tara catre hiperinflatie”

traducere din Wikipedia, despre Hiperinflatie (in engleza)

Deficit si datorii

Si asa guvernele erau in datorii mari, si acestea cresteau si inainte de pandemie la nivele record peste tot in lume. Statele unite au aproape 27 trilioane dolari datorie dupa ce in timpul primului mandat al lui Obama erau doar 8 trilioane, triplandu-se in doar cativa ani. Pentru a intelege cat de mari sunt aceste cifre, toti dolarii fizici in circulatie sunt doar aproape 2 trilioane (date ale bancii FED). Si alte tari au cifre similare, raportat la PIB-ul lor.

Datoria Statelor Unite este la un nivel record
Datoria Statelor Unite este la un nivel record

Se consuma mai mult decat se produce. Deficitul este diferenta dintre ce cheltuie un guvern si ce incaseaza. Cumva, desi pare ciudat, este general acceptat ca aceste cheltuieli sa fie an de an mai mari decat ce se incaseaza, asa ajungandu-se la aceste datorii imense. Deficitul acceptat, de care auzim des la stiri, este de 3% pe an, deci cumva e garantat ca datoria unui stat va creste macar cu 3%. Sumele includ dobanzi pentru imprumuturi prin care statul isi finanteaza aceste excese. Stiri despre deficit aici si aici (in engleza). Bineinteles ca azi, datorita pandemiei, deficitele sunt scapate de sub control, guvernele cheltuind mult mai mult decat incaseaza, si deci creand si mai multe datorii.

Indatorate sunt si companiile si persoanele fizice, la un nivel record. Cauzele sunt scaderea dobanzilor de referinta pana la cote negative in unele tari, pentru incurajarea consumului. Daca acum 10 ani vorbeai cu un profesor de economie si ii spuneai despre dobanzi de referinta negative, radea de tine. Azi e o realitate in multe tari. Simplificat vorbind inseamna sa primesti bani ca sa imprumuti bani, sau sa ai de dat 99 lei daca iei imprumut 100 lei. Cat de gresit suna asta?

dobanzi negative
dobanzi negative

Problemele create de banci

Bancile comerciale creeaza si ele bani prin sistemul rezervelor fractionare. Ele sunt obligate de banca centrala sa pastreze doar o parte din depozitele bancare (de obicei 10% dar mai nou in SUA nu mai exista deloc aceasta obligatie).Restul de 90% pot fi imprumutati (cu dobanda) creand un nou activ. Majoritatea banilor ajung din nou la banci, asa ca astfel se pot multiplica activele pana la de 9 ori pentru aceeasi bani fizici existenti. Daca toata lumea ar dori sa isi scoata banii de la banca, nu ar fi nici pe departe suficienti bani, datoriile fiind multiplicate. Cu alte cuvinte, in mare parte functionam cu bani creati artificial.

Bancile fac si investitii riscante cu banii tai, din care daca castiga bani tu nu ai nici un beneficiu, pentru ca dobanzile chiar si la termen sunt nesemnificative. Daca insa pierd bani, si ajung in imposibilitate de plata, ele asteapta sa fie salvate de stat, din bani publici, adica tot ai tai (bailout). e un castel de nisip care se poate prabusi oricand, am vazut in 2008-2009 avanpremiera. Acum situatia este mai periculoasa ca atunci.

Piata banilor, semnale de pret

Am vazut ca azi, banii sunt ieftini, usor de creat si toata lumea vrea sa scape de ei. De fapt asta pune din nou, fata in fata, doua modalitati de a vedea economia:

  1. Economia keynesiana (dupa John Maynard Keynes) este economia de azi, cu incurajarea cheltuielilor guvernamentale chiar si in deficit, cu interventii ale statului pentru a controla piata, a stimula consumul si cresterea economica, prin politici monetare
  2. Curentul „austrian economics” (ca reprezentant important Ludwig von Mises) care considera ca piata libera se regleaza singura si nu este nevoie de interventia guvernamentala, care nu face decat sa distorsioneze semnalele de pret si sa accentueze crizele.

Azi suntem in plina economie keynesiana. Semnalele de pret nu mai reprezinta adevarul, datorita injectarii de bani nelimitati in economie. Banii proaspat printati ajung mai intai in partea de sus a economie, la varful piramidei, la banci si companii mari. Pana cand oamenii simt devalorizarea banilor, deja cei care au acees la imprimanta au cumparat actiuni si alte active, dar si munca la preturile de ieri. Un veritabil furt al timpului oamenilor.

De asta vedem, in SUA,o situatie ciudata: actiunile sunt la preturi record in timp ce si somajul e la valori record, 50 milioane de americani ramanand fara loc de munca in prima parte a anului 2020. Daca te uiti la pretul actiunilor, lucrurile par a sta bine, realitatea e insa alta. Cererea si oferta, mecanismul de reglare a pretului, nu functioneaza normal atunci cand banii sunt nelimitati.

Piata banilor, cea mai importanta piata, nu este libera. Dam puterea bancii centrale sa se ocupe de bani, sa aibe politici monetare, desi nu am concepe in orice alta piata sa fie asa. Nu am concepe ca pretul unei masini sa fie dictat de guvern asa cum nu am concepe ca statul sa ne oblige ce fructe sa mancam anul asta.

Si totusi am acceptat in ultima perioada ca banii sa nu fie alesi de oameni, am acceptat ca o entitate centrala sa decida care sunt banii, cati sunt pe piata si care e costul lor (dobanda de referinta). E foarte important sa intelegem ca, de-a lungul istoriei, nu am facut asa, ci, din contra, am ales noi banii pe care sa ii folosim (fie ca vorbim de metale pretioase, piei de animale, sare sau margele). Cand am facut asta, piata era libera, semnalele de pret erau corecte, economia se regla singura.

Astea sunt problemele sistemului monetar/finaciar actual, in care se introduc bani fara limita, fara acoperire, se creeaza datorii uriase care trebuie platite pana la urma de cetateni, se taxeaza ascuns prin inflatie facand ca bogatia oamenilor sa scada, o data cu puterea de cumparare a banilor pe care ii au in buzunare sau ii primesc pentru munca lor, se creeaza premisele pentru criza economica majora sau chiar hiperinflatie. Aceasta bula a datoriilor, a banilor de hartie si plastic, imprimati in exces, este aproape de final. Sunt multe voci care vorbesc despre o criza economica majora, de genul celei din 1929-1933, depresiune nu doar recesiune.

inflatie bani fara acoperire
inflatie bani fara acoperire

Prin Bitcoin, luam din puterea bancilor centrale de a controla piata prin politici monetare. Descurajam cheltuirea banilor pe care statul nu ii are (deficit). Oprim bancile comerciale din practicile lor prin care creaza indatorire, maresc masa monetara artificial, investesc prost si se asteapta sa fie salvate din bani publici. Alegem bitcoin, bani mai buni, cu acoperire. Acestia se bazeaza pe munca (putere de procesare) si energie electrica, cu stoc exact, de raritate absoluta, care nu poate fi marit dupa bunul plac al nimanui.

Bancile nu pot crea bitcoin din pix, guvernele nu mai pot cheltui mai mult decat au, piata se regleaza din cerere si oferta, semnalele de pret sunt corecte. Astfel, oprim taxarea ascunsa prin inflatie, o sangerare lenta a avutiei oamenilor. Ne ferim de hiperinflatie si decizii gresite centralizate. Ne pastram si ne crestem avutia. Ne luam viitorul in mainile noastre. Toate astea se obtin simplu, cumparand Bitcoin.

In capitolul urmator vom vedea, mai pe larg, cum a fost bitcoin creat de la inceput, exact ca raspuns la problema economica actuala, la criza generate de bani fara acoperire.


Capitolul anterior: 5. De ce sunt Bitcoin bani mai buni?

Capitolul urmator: 7. Bitcoin – solutie pentru problemele economice


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *